daca scrie deja si in presa mainstream (GERMANA!), atunci o fi permis sa se barfeasca si pe bloguri despre acest subiect. anume, un istoric din israel (shlomo sand) a deconstruit mitul national evreiesc/israelit, conform caruia evreii ar fi o natiune (si nu ‘doar’ o comunitate religioasa). dece conteaza aceasta diferentiere? din simplul motiv ca din mitul natiunii evreiesti s-a construit si discursul legitimatoriu al fondarii statului israel IN TARA ALTORA, adica cea a palestinienilor.
concluzia istoricului este simpla si banala: “nu avem dreptul la aceasta tara.”
desigur, lucrurile se prezinta putin mai complexe decat par. in primul rand, opinia respectivului om de stiinta poate fi considerata ca un simplu punct de vedere (eretic) printre o mie (si una 
de alte puncte de vedere pe aceeasi tema, si nimic mai mult. faptul ca a sa carte a starnit valuri, controverse si inevitabilele amenintari cu moartea la adresa sa, inca nu dovedeste ca tezele sale ar fi corecte. dar sunt un indiciu. un indiciu ca deranjeaza, profund, establishment-ul istoriografic al tarii al carei cetatean este si al carei drept la existenta il neaga cu seninatate…
apoi, treaba se complica daca o privim pe termen lung si foarte lung. pentru ca, daca tezele istoricului s-ar dovedi a fi adevarate iar societatea evreiasca si le-ar insusi, atunci ar disparea si israelul in forma sa actuala. (apropo, acelasi istoric afirma chiar ca palestinienii de azi ar fi partial evreii islamizati acum cateva sute de ani – fiind deci adevaratii urmasi ai evreilor din antichitate, in timp ce evreii de azi ar fi amestecati genetic cu popoarele in mijlocul carora ar fi trait in ultimii 1900 de ani!)
apoi, cu un stat israel descompus, parasit sau transformat intr-o entitate majoritar islamica (vezi si sporul demografic al palestinienilor), evreii din israel vor reincepe sa imigreze in alte tari, precum cele europene. deci, peste cateva decenii bune este posibil sa reapara “shtetel”-urile evreiesti in vechile lor locatii sau in altele noi, inclusiv in romania.
evolutiile istorice nu se intampla in linie drepata ci in curbe, cercuri, spirale si forme si mai complexe gen ‘pisatul boului’.
ah, da, si nu in ultimul rand, miturile nationale evreiesti si discursurile legitimatorii privind hegemonia asupra unui teritoriu locuit de secole si secole (si) de alte grupuri autohtone imi aduc aminte de cele romanesti si de transilvania. da, de miturile istoriografice romanesti si de transilvania. (hai, chiar nu stiti cum stau lucrurile la noi?). shlomo sand, un sorin mitu sau lucian boia al israelului? da.
dece am ales titlul de mai sus? pentru ca, cu multi ani in urma, cand incepea sa ma intereseze subiectul israel, simteam o fascinatie pentru locuitorii sai (evrei) si intreg ‘experimentul’ istoric pe care il puneau ei in practica cu incredere si optimism, in ciuda vicisitudinilor la fel de istorice, cu care se confruntau zi de zi… aceasta atractie si simpatie a disparut insa destul de repede nu numai dar si in urma a doua calatorii pe care am avut ocazia sa le fac in ‘tara (ne)sfanta’ si in teritoriile ocupate din palestina, unde nu poti sa nu constati ca evreii israelieni practica un fel de apartheid/nazism/exterminare vizavi de bastinasii acelei tari, adica palestinienii. …astfel, concluzia mea vizavi de experimentul istoric mai sus mentionat a ajuns sa fie exact cea a dlui. istoric shlomo sand de la univeristatea din tel aviv, dar simteam ca nu se cade sa spui/gandesti asa ceva daca nu vrei sa ti se aplice o stampila incinsa pe cocoasa, purtand cuvantul cu prefixul “anti”.
iar onestitatea constatarilor facute de acest profesor la adresa propriului sau popor, pardon, comunitate religioasa, m-il face simpatic – si impreuna cu el comunitatea din care face parte.
actualizare 1 iunie: evenimentele de ieri in dreptul coastei gaza intaresc cele scrise de mine mai sus, alaltaieri.
Leave a Comment
No comments yet.
Comments RSS TrackBack Identifier URI
